»   Contact

Adresa:
Craiova, Str. Calea Bucuresti, nr. 77

Telefon: 0251 410696
Fax: 0251 410696
Mai multe   

»   Orar functionare piete

•  Pentru perioada
    1 aprilie - 31 octombrie:
      - Luni - Vineri:
        6:00 - 21:00
      - Sambata - Duminica:
        6:00 - 15:00
•  Pentru perioada
    1 noiembrie - 31 martie:
      - Luni - Vineri:
        6:00 - 20:00
      - Sambata - Duminica:
        6:00 - 15:00

»   Info

Nu exista niciun anunt activ




Afisaza arhiva anunturi


»   Managementul Calitatii

»   Istoria Pietelor

     Situindu-se la incrucisarea de vechi drumuri intre Carpati si Dunare, cam la mijlocul distantei intre cei ce, sub geana muntelui, prelucrau lemnul, cresteau vite ori scoteau din adincuri sarea si cei ce, pe mal de fluviu, devenisera priceputi pescari sau producatori de cereale, Craiova a evoluat spre calitatea de mare tirg.

Pina catre sfirsitul veacului al XV-lea Craiova nu pare sa fi avut alta insemnatate decit aceea de centru exclusiv si stravechi comercial, inzestrat cu un tirg anual - o “Nedeie”-care se incepea din ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului – al carei hram se tinea linga locul destinat tirgului – si care tinea pina la Sfinta Maria Mica. Locul “Nedeiei” craiovene era, in acele timpuri de demult, “oborul” din vilceaua larga si plina de izvoare din “Piata Elca” (Piata Veche, de azi) iar “boltile” (pravaliile) asezate, dupa diferite categorii de negot, pe tot atitea “linii” - ca in toate tirgurile orientale – la rascrucea din capatul apusean al “Ulitei Precistei” (Strada Madona Dudu , de azi).

Drumurile mari care se intilneau in aceasta raspintie erau:

•  Din catre apus, “Drumul Cernetului”, care intra in tirg prin Strada Bucovat, de azi.

•  “Drumurile Diiului si Orevei”, care pentru a strabate stravechile si glorioasele Rovine, de la sudul Craiovei, se impreunau intr-un singur drum si ajungeau in tirg prin actuala Cale a Dunarii – Strada Unirii – Strada Sf. Dumitru – “Oborul Elca”.

•  “Drumul Caracalului” strabatea nisipurile de dincolo de fosta “bariera Crucea de Piatra” si, prin actuala Strada 13 Septembrie, se unea in “Capu' Podului” cu “Drumul Bucurestiului”. Acesta venea dinspre rasarit prin actualele strazi: Calea Bucuresti – A.I. Cuza – Romania Muncitoare (Alexandru Lahovary) – Str. Lipscani, intrind in tirg prin Str. Madona Dudu.

•  “Drumul Vilcei” venea dinspre nord – est, tot pe acolo pe unde este si astazi locul fostei “Bariere a Vilcei”, pina in marginea sudica a podisului numit “Brazda lui Novac”; de aici se tinea spre apus pina cind cobora in tiganiile din “Valea Vlaicii”, unde se impreuna cu “Drumul Amarazii”, cu acelasi traseu ca cel de azi; din Valea Vlaicii, drumul comun urca prin Strada Unirii si coborind prin Strada Ion Maiorescu, de azi, intra drept in raspintia “Tirgului”.

Cit timp s-a marginit numai la indeletniciri pur comerciale Craiova n-a avut cum si pentru ce sa-si depaseasca perimetrul.

Spre sfirsitul veacului al XV-lea Vlad Voda Calugarul acorda celor doi frati, Barbu si Pirvu, din neamul Basarabesc, demnitati create intr'adins pentru dinsii, de mare Ban si mare Dvornic; Craiova devine un fel de capitala minora, inzestrata cu o “curte” cvasi-princiara si cu un “divan”, imprejurul carora incepe sa roiasca boierimea dintot cuprinsul Olteniei; boierii incep sa-si dureze “casa” si in “Craiova Baneasca”, unde nu peste multa vreme isi vor stramuta si “curtea” respectiva si unde multi se vor aseza definitiv.

In jurul stravechiului “Tirg” al Craiovei se formeaza un briu de intinse gospodarii negustoresti, de mari proprietati si curti boieresti. Asa de aglomerat a devenit vechiul “Tirg” din zona “Pietei Elca”, incit, s-a petrecut un fel de sciziparitate a pietei comerciale craiovene: tirgul permanent – “boltile” – si “nedeia” anuala au ramas pe loc, in cuprinsul vechii vetre a Craiovei; iar oborul de vite si tirgul saptaminal au fost scoase afara – peste zona marilor proprietati si a curtilor boieresti de la rasaritul vechii vetre a Craiovei – unde au format “Tirgul de Afara”.

continuare